O dimineață de sâmbătă înnorată poate strica planurile multora, dar nu și temerarilor de la Scouts Cluj, care au plănuit să-și petreacă ziua la Adrenalin Park, un parc de aventură din preajma orașului.

Ne-am întălnit la “capătul lui 35” și am început să urcăm încet pe strada Eugen Ionesco, spre Făget. Nu a trecut multă vreme până să apară eternele întrebări “Mai avem mult?” sau “Câți kilometri am făcut până aici?”, dar asta e probabil din cauză că n-am mai ieșit de mai mult de o lună cu cercetașii, aceasta fiind prima întâlnire din noul an cercetășesc.

 

 Am făcut prima pauză “la hintă”. Aici am jucat un joc de cunoaștere în care am făcut schimb de personalități. Astfel, ne-am ales cu 5 sau 6 temerari numiți Daria, al căror personaj preferat este Violetta și care vor să devină balerine.

Am urmărit, mai mult sau mai puțin, banda roșie prin pădure și am ajuns, într-un sfârșit la Casele Micești unde se găsește Adrenalin Park. Ne-am echipat și ne-am îndreptat spre traseul de inițiere. Aici am ascultat nerăbdători instructajul, după care a început aventura. Ne-am cățărat, ne-am legănat, ne-am menținut echilibrul (sau nu). Când legile fizicii erau mai puternice decât mușchii sau răbdarea noastră, ne foloseam de scripetele din dotare pentru a transforma orice traseu într-o tiroliană. Unii am parcurs mai multe trasee, alții mai puține; unii mai grele, alții mai ușoare, însă cu toții ne-am bucurat din plin de această experiență.

Pentru Basti și Luca, doi dintre temerari, a venit vremea să treacă la următoarea etapă. După un moment emoționant în cei doi ne-au povestit ce le-a plăcut cel mai mult din această frumoasă poveste, ne-am luat rămas-bun și i-am lăsat pe Alpiniști să le arate drumul către Cetate, locul unde îi vor întâlni pe exploratori. Noi, ceilalți, ne-am luat rămas-bun de la Adrenalin Park și am pornit înapoi spre Cluj. La marginea pădurii am mai luat, însă, o pauză, deoarece liderii au pregătit încă o surpriză: Mihai și-a depus promisiunea de temerar. Bine ai venit, Mihai, în marea familie a cercetașilor!

Apoi, ne-am împarțit în patrule. La început a fost mai greu, dar până la urmă fiecare și-a găsit locul. Ne-am ales un nume de patrulă, un strigăt și am stabilit funcțiile în patrula. Suntem gata oricând și așteptăm un an cercetășesc plin de aventură!